Barthesîn context românesc

• Published in: Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania) Romania), 2018-05, p.28
• Main Author: Mihăilă, Anamaria
• Format: Magazinearticle
• Language: rum
• ISSN: 1220-6334; 1583-8846

În acest sens, în introducere, el descrie schimbările de design ale fântânii din Târgu-Mureș (în acord cu definițiile lui Bruno Latour) pentru a susține faptul că importanța lui Barthes nu constă în invenție, ci în remodelare. Pentru autor, acesta reconstruiește formele anterioare ale limbajului: „Barthes nu inventează nimic, dar reușește ca, prin scriitură, să modifice felul în care înțelegem stilul; prin imaginație lexicală și prin fervoare clasificatoare, conjugate cu insistența în (r)afinarea definițiilor și investirea lor cu doze de sensibil, Barthes redesenează altfel stilul […] De altminteri, problemele ridicate de Barthes în legătură cu societatea consumeristă și acuzele față de politicile dreptei nu pot fi înțelese într-o societate preponderent rurală, unde „discursul despre societatea de consum nu s-ar fi putut desfășura ca discurs critic altfel decât sub forma unor pastile de satiră care nu puteau schimba forma și amploarea aisbergului encomiastic al modernizării socialiste”. În acest sens, autorul volumului de față consideră că conflictele implicite și reticențele criticii în raport cu textul barthesian pot fi explicate pornind de la scurta experiență pe care acesta o are în țară între 1947 și 1949. „Marxismul” lui Barthes (teoretic, discursiv) îl face o persona non grata în ochii exegezei românești, mai ales după conflictul cu profesorul Henri Jacquier.