Istoria literarã de la Herder la Rousseau

• Published in: Steaua (Cluj-Napoca) 2018-04, Vol.69 (4), p.38-39
• Main Author: Ciorogar, Alex
• Format: Article
• Language: rum
• ISSN: 0039-0852

Literatura română şi graniţa identitară în proza Hertei Müller şi a lui Andrei Codrescu, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2017) care îşi propune nu deschiderea unor figuri locale către angrenajele planetarismului, ci, din contră, indigenizarea unor prozatori cu reflexe identitare sau, mai exact, recuperarea unor nume deja renumite pe meleagurile străinătăţii alienante şi reintegrarea lor în perimetrul retro-generativ al literaturii române. Mai curajos din punct de vedere critic se dovedeşte în părţile de final, acolo unde îşi probează abilităţile de sistematizator: disoluţia frontierelor cultural-politice, transculturalismul şi rescrierea ideologică a canonului literar sunt doar câteva dintre principalele cauze ce au condus - ne asigură Gheo - la posibilitatea reconsiderării unor "autori de interval", precum Müller şi Codrescu, la fel cum factorii culturali gravitaţionali, existenţa superpoziţiei şi a graniţelor fluide reprezintă nu doar elementele ce au favorizat elaborarea unei imagini coerente privind interstiţiile globale ale literaturii naţionale, ci şi câteva dintre invenţiile sale conceptuale. Deşi studiul rămâne în mare parte redundant în formulări, sunt absolut convins că, de aici încolo, orice cercetare asupra literaturii "române" va apărea pur şi simplu incompletă dacă nu va reuşi să integreze în ansamblul demonstraţiilor sale proteismul şi fluiditatea noilor construcţii identitar-naţionale de care dă seama Gheo aici (veritabile prolegomene ale unui viitor proiect civic-rousseuist), cu atât mai mult cu cât speţele discutate apar simptomatice nu doar pentru situaţia autohtonă, ci, mai curând, pentru statutul istoriei literare în epoca globalizării digitale.