Loading…

Barthesîn context românesc

În acest sens, în introducere, el descrie schimbările de design ale fântânii din Târgu-Mureș (în acord cu definițiile lui Bruno Latour) pentru a susține faptul că importanța lui Barthes nu constă în invenție, ci în remodelare. Pentru autor, acesta reconstruiește formele anterioare ale limbajului: „B...

Full description

Saved in:
Bibliographic Details
Published in:Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania) Romania), 2018-05, p.28
Main Author: Mihăilă, Anamaria
Format: Magazinearticle
Language:rum
Online Access:Get full text
Tags: Add Tag
No Tags, Be the first to tag this record!
cited_by
cites
container_end_page
container_issue
container_start_page 28
container_title Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania)
container_volume
creator Mihăilă, Anamaria
description În acest sens, în introducere, el descrie schimbările de design ale fântânii din Târgu-Mureș (în acord cu definițiile lui Bruno Latour) pentru a susține faptul că importanța lui Barthes nu constă în invenție, ci în remodelare. Pentru autor, acesta reconstruiește formele anterioare ale limbajului: „Barthes nu inventează nimic, dar reușește ca, prin scriitură, să modifice felul în care înțelegem stilul; prin imaginație lexicală și prin fervoare clasificatoare, conjugate cu insistența în (r)afinarea definițiilor și investirea lor cu doze de sensibil, Barthes redesenează altfel stilul […] De altminteri, problemele ridicate de Barthes în legătură cu societatea consumeristă și acuzele față de politicile dreptei nu pot fi înțelese într-o societate preponderent rurală, unde „discursul despre societatea de consum nu s-ar fi putut desfășura ca discurs critic altfel decât sub forma unor pastile de satiră care nu puteau schimba forma și amploarea aisbergului encomiastic al modernizării socialiste”. În acest sens, autorul volumului de față consideră că conflictele implicite și reticențele criticii în raport cu textul barthesian pot fi explicate pornind de la scurta experiență pe care acesta o are în țară între 1947 și 1949. „Marxismul” lui Barthes (teoretic, discursiv) îl face o persona non grata în ochii exegezei românești, mai ales după conflictul cu profesorul Henri Jacquier.
format magazinearticle
fullrecord <record><control><sourceid>proquest</sourceid><recordid>TN_cdi_proquest_miscellaneous_2634230045</recordid><sourceformat>XML</sourceformat><sourcesystem>PC</sourcesystem><sourcerecordid>2634230045</sourcerecordid><originalsourceid>FETCH-proquest_miscellaneous_26342300453</originalsourceid><addsrcrecordid>eNpjYuA0NLUw1rWwMDFjAbKNjAx0zYyNTTgYuIqLswwMzMzNLIw5GWScEotKMlKLD6_LU0jOzytJrShRKMrPPbwoL7U4mYeBNS0xpziVF0pzM2i4uYY4e-gWFOUXlqYWl8TnZhYnp-bkJOal5pcWxxuZGZsYGRsYmJgak6AUAK64Mog</addsrcrecordid><sourcetype>Aggregation Database</sourcetype><iscdi>true</iscdi><recordtype>magazinearticle</recordtype><pqid>2634230045</pqid></control><display><type>magazinearticle</type><title>Barthesîn context românesc</title><source>Publicly Available Content (ProQuest)</source><source>ProQuest One Literature</source><creator>Mihăilă, Anamaria</creator><creatorcontrib>Mihăilă, Anamaria</creatorcontrib><description>În acest sens, în introducere, el descrie schimbările de design ale fântânii din Târgu-Mureș (în acord cu definițiile lui Bruno Latour) pentru a susține faptul că importanța lui Barthes nu constă în invenție, ci în remodelare. Pentru autor, acesta reconstruiește formele anterioare ale limbajului: „Barthes nu inventează nimic, dar reușește ca, prin scriitură, să modifice felul în care înțelegem stilul; prin imaginație lexicală și prin fervoare clasificatoare, conjugate cu insistența în (r)afinarea definițiilor și investirea lor cu doze de sensibil, Barthes redesenează altfel stilul […] De altminteri, problemele ridicate de Barthes în legătură cu societatea consumeristă și acuzele față de politicile dreptei nu pot fi înțelese într-o societate preponderent rurală, unde „discursul despre societatea de consum nu s-ar fi putut desfășura ca discurs critic altfel decât sub forma unor pastile de satiră care nu puteau schimba forma și amploarea aisbergului encomiastic al modernizării socialiste”. În acest sens, autorul volumului de față consideră că conflictele implicite și reticențele criticii în raport cu textul barthesian pot fi explicate pornind de la scurta experiență pe care acesta o are în țară între 1947 și 1949. „Marxismul” lui Barthes (teoretic, discursiv) îl face o persona non grata în ochii exegezei românești, mai ales după conflictul cu profesorul Henri Jacquier.</description><identifier>ISSN: 1220-6334</identifier><identifier>EISSN: 1583-8846</identifier><language>rum</language><publisher>Târgu-Mureș: Revista Vatra</publisher><ispartof>Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania), 2018-05, p.28</ispartof><rights>Copyright Revista Vatra May 7, 2018</rights><oa>free_for_read</oa><woscitedreferencessubscribed>false</woscitedreferencessubscribed></display><links><openurl>$$Topenurl_article</openurl><openurlfulltext>$$Topenurlfull_article</openurlfulltext><thumbnail>$$Tsyndetics_thumb_exl</thumbnail><linktohtml>$$Uhttps://www.proquest.com/docview/2634230045?pq-origsite=primo$$EHTML$$P50$$Gproquest$$Hfree_for_read</linktohtml><link.rule.ids>780,784,25754,37013,44590,62663,62664,62677</link.rule.ids></links><search><creatorcontrib>Mihăilă, Anamaria</creatorcontrib><title>Barthesîn context românesc</title><title>Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania)</title><description>În acest sens, în introducere, el descrie schimbările de design ale fântânii din Târgu-Mureș (în acord cu definițiile lui Bruno Latour) pentru a susține faptul că importanța lui Barthes nu constă în invenție, ci în remodelare. Pentru autor, acesta reconstruiește formele anterioare ale limbajului: „Barthes nu inventează nimic, dar reușește ca, prin scriitură, să modifice felul în care înțelegem stilul; prin imaginație lexicală și prin fervoare clasificatoare, conjugate cu insistența în (r)afinarea definițiilor și investirea lor cu doze de sensibil, Barthes redesenează altfel stilul […] De altminteri, problemele ridicate de Barthes în legătură cu societatea consumeristă și acuzele față de politicile dreptei nu pot fi înțelese într-o societate preponderent rurală, unde „discursul despre societatea de consum nu s-ar fi putut desfășura ca discurs critic altfel decât sub forma unor pastile de satiră care nu puteau schimba forma și amploarea aisbergului encomiastic al modernizării socialiste”. În acest sens, autorul volumului de față consideră că conflictele implicite și reticențele criticii în raport cu textul barthesian pot fi explicate pornind de la scurta experiență pe care acesta o are în țară între 1947 și 1949. „Marxismul” lui Barthes (teoretic, discursiv) îl face o persona non grata în ochii exegezei românești, mai ales după conflictul cu profesorul Henri Jacquier.</description><issn>1220-6334</issn><issn>1583-8846</issn><fulltext>true</fulltext><rsrctype>magazinearticle</rsrctype><creationdate>2018</creationdate><recordtype>magazinearticle</recordtype><sourceid>AIMQZ</sourceid><sourceid>PIMPY</sourceid><recordid>eNpjYuA0NLUw1rWwMDFjAbKNjAx0zYyNTTgYuIqLswwMzMzNLIw5GWScEotKMlKLD6_LU0jOzytJrShRKMrPPbwoL7U4mYeBNS0xpziVF0pzM2i4uYY4e-gWFOUXlqYWl8TnZhYnp-bkJOal5pcWxxuZGZsYGRsYmJgak6AUAK64Mog</recordid><startdate>20180507</startdate><enddate>20180507</enddate><creator>Mihăilă, Anamaria</creator><general>Revista Vatra</general><scope>ABUWG</scope><scope>AFKRA</scope><scope>AIMQZ</scope><scope>AZQEC</scope><scope>BENPR</scope><scope>CCPQU</scope><scope>DWQXO</scope><scope>LIQON</scope><scope>PIMPY</scope><scope>PQEST</scope><scope>PQQKQ</scope><scope>PQUKI</scope></search><sort><creationdate>20180507</creationdate><title>Barthesîn context românesc</title><author>Mihăilă, Anamaria</author></sort><facets><frbrtype>5</frbrtype><frbrgroupid>cdi_FETCH-proquest_miscellaneous_26342300453</frbrgroupid><rsrctype>magazinearticle</rsrctype><prefilter>magazinearticle</prefilter><language>rum</language><creationdate>2018</creationdate><toplevel>online_resources</toplevel><creatorcontrib>Mihăilă, Anamaria</creatorcontrib><collection>ProQuest Central (Alumni)</collection><collection>ProQuest Central</collection><collection>ProQuest One Literature</collection><collection>ProQuest Central Essentials</collection><collection>AUTh Library subscriptions: ProQuest Central</collection><collection>ProQuest One Community College</collection><collection>ProQuest Central</collection><collection>One Literature (ProQuest)</collection><collection>Publicly Available Content (ProQuest)</collection><collection>ProQuest One Academic Eastern Edition (DO NOT USE)</collection><collection>ProQuest One Academic</collection><collection>ProQuest One Academic UKI Edition</collection><jtitle>Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania)</jtitle></facets><delivery><delcategory>Remote Search Resource</delcategory><fulltext>fulltext</fulltext></delivery><addata><au>Mihăilă, Anamaria</au><format>journal</format><genre>article</genre><ristype>JOUR</ristype><atitle>Barthesîn context românesc</atitle><jtitle>Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania)</jtitle><date>2018-05-07</date><risdate>2018</risdate><spage>28</spage><pages>28-</pages><issn>1220-6334</issn><eissn>1583-8846</eissn><abstract>În acest sens, în introducere, el descrie schimbările de design ale fântânii din Târgu-Mureș (în acord cu definițiile lui Bruno Latour) pentru a susține faptul că importanța lui Barthes nu constă în invenție, ci în remodelare. Pentru autor, acesta reconstruiește formele anterioare ale limbajului: „Barthes nu inventează nimic, dar reușește ca, prin scriitură, să modifice felul în care înțelegem stilul; prin imaginație lexicală și prin fervoare clasificatoare, conjugate cu insistența în (r)afinarea definițiilor și investirea lor cu doze de sensibil, Barthes redesenează altfel stilul […] De altminteri, problemele ridicate de Barthes în legătură cu societatea consumeristă și acuzele față de politicile dreptei nu pot fi înțelese într-o societate preponderent rurală, unde „discursul despre societatea de consum nu s-ar fi putut desfășura ca discurs critic altfel decât sub forma unor pastile de satiră care nu puteau schimba forma și amploarea aisbergului encomiastic al modernizării socialiste”. În acest sens, autorul volumului de față consideră că conflictele implicite și reticențele criticii în raport cu textul barthesian pot fi explicate pornind de la scurta experiență pe care acesta o are în țară între 1947 și 1949. „Marxismul” lui Barthes (teoretic, discursiv) îl face o persona non grata în ochii exegezei românești, mai ales după conflictul cu profesorul Henri Jacquier.</abstract><cop>Târgu-Mureș</cop><pub>Revista Vatra</pub><oa>free_for_read</oa></addata></record>
fulltext fulltext
identifier ISSN: 1220-6334
ispartof Vatra (Tîrgu-Mureş, Romania), 2018-05, p.28
issn 1220-6334
1583-8846
language rum
recordid cdi_proquest_miscellaneous_2634230045
source Publicly Available Content (ProQuest); ProQuest One Literature
title Barthesîn context românesc
url http://sfxeu10.hosted.exlibrisgroup.com/loughborough?ctx_ver=Z39.88-2004&ctx_enc=info:ofi/enc:UTF-8&ctx_tim=2025-01-02T18%3A45%3A36IST&url_ver=Z39.88-2004&url_ctx_fmt=infofi/fmt:kev:mtx:ctx&rfr_id=info:sid/primo.exlibrisgroup.com:primo3-Article-proquest&rft_val_fmt=info:ofi/fmt:kev:mtx:journal&rft.genre=article&rft.atitle=Barthes%C3%AEn%20context%20rom%C3%A2nesc&rft.jtitle=Vatra%20(T%C3%AErgu-Mure%C5%9F,%20Romania)&rft.au=Mih%C4%83il%C4%83,%20Anamaria&rft.date=2018-05-07&rft.spage=28&rft.pages=28-&rft.issn=1220-6334&rft.eissn=1583-8846&rft_id=info:doi/&rft_dat=%3Cproquest%3E2634230045%3C/proquest%3E%3Cgrp_id%3Ecdi_FETCH-proquest_miscellaneous_26342300453%3C/grp_id%3E%3Coa%3E%3C/oa%3E%3Curl%3E%3C/url%3E&rft_id=info:oai/&rft_pqid=2634230045&rft_id=info:pmid/&rfr_iscdi=true